Apele curgatoare/geografie/clasa a V-a

Caracteristicile apelor curgătoare
-curg întotdeauna spre locul cel mai jos al suprafeţei terestre datorita fortei gravitationale
-au un loc adâncit în scoarţa terestră pe unde curg
-curg permanent sau temporar
-apa provine din precipitaţii, din topirea zăpezilor sau a gheţarilor şi din apele subterane
Tipuri de ape curgătoare
Pârâul = apă curgătoare permanentă sau temporară de dimensiuni mici, cu albie şi traseu propriu.
Râul = apă curgătoare permanentă, de dimensiuni mijlocii, cu albie, traseu şi afluenţi.
Fluviul = cea mai mare apă curgătoare, cu numeroşi afluenţi şi care se varsă în lacuri şi mări printr-un estuar sau deltă
Identificaţi pe harta fizică a lumii cele mai mari fluvii ale Globului (…Amazon, Nil, Chang Jiang, Mississippi, Huang He, Obi, Enisei, Zair, Mekong)
Componentele râului
Izvorul = locul de unde începe cursul râului, care poate fi: apa subterană care iese la suprafaţă, un lac, marginea unui gheţar
Cursul râului = traseul parcurs de apă între izvor şi vărsare; poate fi împărţit, în: curs superior/munte, mijlociu/deal si podis şi inferior/campie
Gura de vărsare = locul de vărsare într-un alt râu sau fluviu, ori într-un lac, mare sau ocean formand delta/maree slaba sau estuar/maree puternica
Bazinul hidrografic = suprafaţa de pe care un râu sau fluviu îşi adună apa prin afluenţi
Afluentul = apa curgătoare care se varsă în altă apă curgătoare numită râu colector
Confluenţa = locul unde se unesc două ape curgătoare
Cumpăna apelor = linia care delimitează bazinele hidrografice vecine
Relieful creat de rauri se numeste relief fluviatil, principala forma de relief a acestuia fiind valea.
Elementele văii râului
Albia minoră – porţiunea prin care curge râul la debite obişnuite;
Albia majoră (lunca) – porţiunea pe care se scurge râul la debite mari (inundaţii sau viituri);
Terasele – sunt foste lunci, rămase suspendate;
Versanţii – mărginesc valea.

 

 

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail