Războiul pentru întregirea națională/Istorie, clasa a VIII-a

1.Politica externă românească între 1878-1914

  • 1883 România încheie o alianță defensivă cu Puterile Centrale. Tratatul a rămas secret datorită situației Transilvaniei dar încheierea lui a fost necesară pentru a asigura României independente un aliat împotriva pericolului reprezentat de proximitatea Rusiei.
  • 1912 și 1913 România a participat la războaiele balcanice și a obținut prin pacea de la București Cadrilaterul (județele Durostor și Caliacra), în sudul Dobrogei

2.  Războiul de întregire a României

La 28 iunie 1914 atentatul de la Sarajevo a determinat declanșarea Primului război mondial în care s-au confruntat cele două blocuri politico militare,Antanta și Puterile Centrale.

  • 21 iulie 1914 Consiliul de Coroană întrunit la Sinaia a decis ruperea alianței cu Puterile Centrale și neutralitatea României.
  • 1914-1916 „Neutralitate cu arma la picior” (Ion I. C. Brătianu) – perioadă în care România a făcut demersuri diplomatice și s-a pregătit pentru intrarea în război.
  • 4 august 1916 Tratat încheiat cu Antanta care a recunoscut dreptul României asupra Transilvaniei și își lua angajamente de a ajuta România în război, promisiuni care însă nu au fost respectate.
  • 15 august 1916 România a declarat război Puterilor Centrale și în aceeași noapte trei dintre cele patru armate au început ofensiva în Transilvania. A patra armată a rămas pe linia Dunării, în defensivă.
  • La început armata română a avansat cu succes în Transilvaniafiind primită cu entuziasm de românii transilvăneni dar mutarea Armatei a 4-a germană condusă de generalul von Falkenyan de pe frontul de vest a declanșat contraofensiva armatelor germană și austro-ungară și retragerea armatei române.
  • La începutul lui noiembrie 1916 apărarea românească pe Jiu a fost străpunsă de presiunea germană fiind urmată de înfrângerile suferite de armata română pe linia Dunării. Până la sfârșitul lunii noiembrie 1916 Oltenia, Muntenia și  Dobrogea (2/3 din teritoriu) au fost ocupate de trupele germane și bulgare. Regele, guvernul, parlamentul, armata și o parte din populație s-au refugiat în Moldova. Tezaurul României a fost evacuat în Rusia pentru „a fi pus la adăpost”.
  • Iarna 1916/1917 în Moldova supraaglomerarea, lipsurile și epidemia de tifos exantematic au produs un număr mare de victime din rândul civililor. În teritoriul ocupat rechizițiile făcute de armata germană de ocupație au înrăutățit situația populației.
  • Vara 1917 armata română a respins eroic atacurile armatei germane la Mărășești, Mărăști și Oituz, salvând existența statală a României.
  • Octombrie 1917 lovitura de stat bolșevică de la Petrograd a dus la disoluția armatei țariste și a fost urmată în martie 1918 de pacea de la Brest Litovsk
  • 24 aprilie 1918 – izolată, România încheie pace cu Puterile Centrale în condiții profund dezavantajoase.
  • 28 octombrie 1918 România reintră în război de partea Antantei dar în zilele următoare încetează ostilitățile prin armistițiul încheiat de Germania cu Antanta.
  • La semnarea armistițiului România era stat combatant în tabăra Antantei ceea ce a influențat pozitiv asupra prevederilor Congresului de pace de la Paris referitoare la țara noastră.

Bibliografie: Jurnal de front – un document inedit

  1. Oane, M. Ochescu, Istorie, Manual pentru clasa a VIII-a, pag. 118-119
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail