În Anglia Parlamentul a apărut din anul 1295. Era bicameral, format din Camera Lorzilor și Camera Comunelor și principalul său rol era cel de a decide impozitele.
După moartea reginei Elisabeta I la conducerea Angliei a ajuns dinastia Stuart.
Carol I Stuart (1625-1649) a încercat revenirea la absolutism prin:
- Anularea Reformei anglicane și restaurarea catolicismului
- Suspendarea Parlamentului
Parlamentul și noua nobilime s-au revoltat declanșând războiul civil în care s-au confruntat armata regelui și armata Parlamentului condusă de Oliver Cromwell. Victoria Parlamentului a dus la abolirea monarhiei isr Anglia a fost proclamată republică, condusă de Cromwell care a luat titlul de lord protector. În realitate a fost o dictatura militară.
În 1660 a fost restaurată dinastia Stuart prin prezența regelui Carol II și Iacob II care au continuat politica predecesorilor lor.
Parlamentul, nemulțumit de politica regelui, l-a înlăturat pe Iacob al II-lea și l-a înscăunat ca rege pe Wilhelm de Orania, conducătorul Olandei. Evenimentul s-a numit Revoluția glorioasă (1688). Regele a fost obligat să semneze Declarația Drepturilor prin care s-a instaurat monarhia constituțională în Anglia.
Monarhia constituțională se caracterizează prin:
– separarea puterilor în stat ( puterea executivă, legislativă și judecătorească)
– limitarea puterii regelui prin constituție (legea fundamentală a statului)
În 1707 prin unirea Angliei cu Scoția s-a format Regatul Unit al Marii Britanii.
Iacob al II-lea Stuart Oliver Cromwell Wilhelm de Orania
Bibliografie: Magda Stan, Istorie, manual pentru clasa a VI-a, EDP, pag 68-69